Prescrire – o cunoscută publicaţie franceză dedicată farmacologiei – a publicat ieri lista anuală a medicamentelor considerate „mai degrabă periculoase decât utile”, informează Le Figaro. Pentru medicamentele menţionate, Prescrire cere retragerea de pe piaţă, din cauza riscurilor sanitare „disproporţionate” în raport cu beneficiile aduse.
„Lista neagră” a celor câtorva zeci de medicamente care ar trebui retrase de pe piaţă – şi totodată alternativele terapeutice sugerate de experţii publicaţiei – a fost întocmită pe baza analizelor deja publicate în ediţiile din 2010 până în 2012.
Pe de altă parte, Prescrire consideră că nici un medicament nu merită să primească în acest an premiul „Pilula de aur” – titlu oferit unui medicament care ar aduce un progres terapeutic major. Doar două preparate au contribuit, potrivit specialiştilor, la ameliorarea modestă a simptomelor anumitor pacienţi. Este vorba de abiraterone (comercializat sub denumirea de Zytiga®), ca a treia opţiune în cazul cancerului metastatic al prostatei şi de boceprevir (Victrelis®) în asociere cu tratamentul uzual în cazul hepatitei cronice virale de tip C. Totuşi, precizează Prescrire, citată de Le Figaro, „aceste două medicamente au o anumită eficacitate, dar şi efecte indezirabile importante care limitează interesul lor”.
Prudenţa cere ca, la alegerea medicamentelor pentru tratarea unei boli, să fie preferate cele ale căror efecte nocive sunt acceptabile în raport cu eficacitatea demonstrată, se arată în preambulul articolului din Prescrire, intitulat „Pentru a trata mai bine: medicamente care ar trebui evitate”. Dar, în fiecare an, numeroase medicamente sunt autorizate, adesea fără proba unui progres faţă de medicamentele de referinţă. Uneori, noile medicamente sunt mai puţin eficiente sau chiar periculoase, susţine revista citată. Şi în general, o promovare masivă le asigură o imagine pozitivă în rândul medicilor şi al pacienţilor. Lideri de opinie renumiţi intervin în favoarea lor, în cadrul congreselor de specialitate şi al mijloacelor de informare specializate. Campaniile de presă dezbat tocmai problemele de sănătate pe care le vizează noile medicamente, astfel încât pacienţii afectaţi să ajungă să ceară noile produse. În final, din diverse motive, numeroase medicamente sunt utilizate, chiar dacă sunt mai degrabă periculoase decât utile. Avertismentele legate de nocivitate şi reacţii adverse sunt de cele mai multe ori trecute cu vederea, înecate de valul de publicitate. Medicii care vor să acţioneze, în primul rând în interesul pacienţilor, sunt puşi în dificultate, împotriva curentului opiniei numeroşilor specialişti, împotriva autorizaţiilor de comercializare şi al compensărilor date de casele de asigurări.
„Lucrând cu jumătăţi de măsură şi lăsând pe piaţă medicamente mai degrabă periculoase decât utile, autorităţile de sănătate nu-şi fac datoria, de protejare a pacienţilor. Prescrire, finanţată exclusiv de abonaţi, nu are mijloacele de a face treaba autorităţilor de sănătate. Şi nici nu pretinde acest lucru. Însă Prescrire s-a organizat pentru a-i ajuta pe pacienţi să fie mai bine îngrijiţi”, se arată în preambulul articolului citat. „Pacienţii şi medicii curanţi au interesul să revizuiască tratamentele în curs, să renunţe la medicamentele mai degrabă nocive decât utile şi să prefere tratamentele probate. Fără a mai aştepta ca autorităţile să decidă în sfârşit retragerea de pe piaţă care se impune în urma evaluărilor”, specifică finalul preambulului revistei Prescrire.
De multe ori, în cazul tratamentului unei boli, există şi opţiuni mai bune. În anumite situaţii, un medicament nu este întotdeauna singura şi cea mai bună opţiune. De aceea, publicaţia franceză le recomandă pacienţilor ca, împreună cu medicul curant, să caute cea mai bună variantă în tratarea unei boli.
Medicamentele considerate periculoase sunt prezentate de Prescrire în funcţie de domeniul terapeutic.
Cardiologie
– Aliskiren (Rasilez®), antihipertensiv fără eficacitate demonstrată în ceea ce priveşte diminuarea riscurilor de accident vascular cerebral, expune la o creştere a tulburărilor cardiovasculare şi la insuficienţă renală (nr. 341 pg.183; nr.349 pg.820). Prescrire recomandă mai degrabă tratamentul clasic, probat, cu diuretice şi inhibitori ai enzimei de conversie (IEC).
– Fenofibrat (Lipanthyl® sau altele), bezafibrat (Befizal®) şi ciprofibrat (Lipanor® sau altele), hipocolesterolemiante fără eficacitate clinic demonstrată, expun la numeroase efecte adverse, în special cutanate, hematologice şi renale (nr. 329 pg. 193). Gemfibrozilul (Lipur®), singurul fibrat cu oarecare eficienţă demonstrată, trebuie folosit cu prudenţă.
– Ivabradine (Procoralan®), fără avantaje în cazurile de angor (durere anginoasă determinată de proasta irigare a inimii, descrisă de multe ori ca o senzație de ”gheară”, ”apăsare”, însoțită de stare de sufocare și panică, apărută în zona toracelui și care poate iradia spre gât, spre mandibulă sau spre brațe – n.r.) şi în insuficienţa cardiacă, expune la tulburări de vedere, la bradicardie uneori severă şi la alte tulburări ale ritmului cardiac (nr. 350 pg. 900). Revista recomandă alegerea tratamentelor consacrate.
– Nicorandil (Adancor® sau altele), un vasodilatator ce are în compoziţie nitraţi – fără eficacitate demonstrată, în afara efectului simptomatic în caz de angor – expune la ulceraţii cutaneomucoase uneori grave (nr. 342 pg.268; nr. 345 pg. 516). Se recomandă un tratament clasic, cu nitraţi.
– Trimetazidina (Vastarel® sau altele), o substanţă cu proprietăţi incerte, utilizată fără eficacitate demonstrată, în afara efectului simptomatic, în tratarea angorului. Expune la sindrom parkinsonian, la halucinaţii şi trombopenie (nr. 342 pg. 260-261). Se recomandă apelarea la tratamente deja consacrate.
– Vasodilatatoarele, mai ales cele extrase din cornul secarei, utilizate pentru tratarea „deficienţelor neurosenzitive asociate cu vârsta”: dihidroergocriptina (din Vasobral®), dihidroergocristina (Hydergine®), nicergolina (Sermion® sau altele), fără eficacitate demonstrată, expun la risc de fibroză pulmonară şi retroperitoneală (nr.342 pg. 260-261; nr.343 pg.361). În astfel de cazuri, Prescrire nu recomandă recurgerea la aceste medicamente.
– Asocierea de doze fixe de cafedrină şi teodrenalină (Praxinor®), simpatomimetice fără eficienţă demonstrată în tratamentul hipertensiunii, expun la riscul apariţiei unor reacţii adverse cardiovasculare grave şi la dependenţă. (nr. 344 pg. 421). În caz de hipertensiune, este recomandat să se recurgă la măsuri nemedicamentoase (regim alimentar etc) sau utilizarea cu precauţie a midodrine (Gutron®) (nr.294 pg.263).
– Tripla asociere a hidroclorotiazidei cu doze fixe de amlodipină şi valsartan (Exforge HCT®), care expune la o utilizare abuzivă a unei triterapii în caz de hipertensiune arterială cu multiplicarea efectelor indezirabile şi a interacţiunilor, prezintă riscul erorilor de dozaj (nr.325 pg. 809). Este mai bine să fie adaptat cu precizie doza fiecărui antihipertensor, atunci când este necesară triterapia.
(Va urma)
Articolul publicat de revista Prescrire, cu lista completă a medicamentelor considerate periculoase, poate fi citit aici.
Mall de sănătate 